Malina Olinescu a murit de tristete! Artista a fost diagnosticata in urma cu peste un an cu tulburari psihice, mai exact cu sindrom anxios depresiv, dupa care ar fi luat o perioada tratament.
Fostul sau coleg de la Scoala Vedetelor, Calin Geambasu, spune ca Malina Olinescu a facut investigatii la spitalul Elias, insa nu stie daca a urmat tratamentul: "Sefa Spitalului Elias a avut-o sub grija o perioada, chiar s-a dus sa faca acolo niste investigatii, nu stiu, nu s-a tinut de tratament, s-a tinut, nu s-a tinut de tratament”, a declarat Calin, citat de Jurnalul National.
Sindromul anxios depresiv este o tulburare psihica ce se manifesta printr-o triada simptomatica constituita din: tristete, incetinirea proceselor gandirii si lentoarea psihomotorie. In general, sindromul depresiv poate fi considerat ca o prabusire a trairilor afective bazale cu pierderea sentimentelor de autostima, pesimism, intunecarea orizonturilor si disperare.
Anchetatorii au gasit in locuinta Malinei medicamente si sticle de alcool
Politistii spun ca in apartamentul Malinei Olinescu au fost gasite folii de medicamente, retete medicale si sticle de bautura. In interior au mai fost gasite si doua randuri de chei ale apartamentului. Usa era incuiata si asigurata pe interior, cheile fiind in broasca, mai scriu cei de la Jurnalul National.
Printre medicamentele gasite se numara Lexotan, Cypralex si Zyprexa. De asemenea, o parte dintre sticlele de alcool erau pline, iar altele erau consumate.
La momentul sinuciderii, Malina era imbracata in haine de casa, papucii fiind gasiti in balcon, in dreptul balustradei.
„Necropsia efectuata in cursul acestei zile a stabilit ca moartea a fost violenta si s-a datorat hemoragiei meningo-cerebrale consecinta unui traumatism cranio-cerebral cu fractura de baza si bolta craniana in conditiile unui politraumatism cu multiple fracturi costale, de membre si bazin si rupturi viscerale prin lovire de corpuri dure si plan neregulat, posibil in conditiile unei precipitari”, potrivit Politiei Capitalei.
Conf. Dr. Radu Mihalescu atrage atentia ca este un caz complex, care trebuia abordat cu multa atentie „mai energic”. „L-am auzit pe Catalin Geambasu spunand ca Malina vorbea despre faptul ca vrea sa se sinucida. Cazul ei este unul ca de manual, deoarece sinucigasul isi anunta gestul”.
Malina era dezamagita ca muzica ei nu mai era ascultata
Malina Olinescu explica, intr-un interviu acordat pentru Formula AS in 2008, de ce este atat de dezamagita de viata. Artista declara atunci ca toate usile i s-au inchis la un moment dat, fara sa stie de ce.
"Nu prea stiu nici eu ce s-a intamplat. In plin succes, brusc, toate usile s-au inchis. Ma refer la usile caselor de discuri care dupa ce ma adulasera inainte, acum ma refuzau. Si nu doar pe mine, ci si persoanele cu care lucram. Ni se spunea tot timpul ba ca muzica noastra nu e destul de comerciala, ba c-ar trebui sa mai schimbam una sau alta... si-asa ne-am trezit redusi la tacere. Eu am continuat sa cant, totusi, asa cum fac si acum, la petreceri de firma, private, diverse spectacole, etc. Dar cred ca e important sa se stie ca nu eu am fost cea care a decis sa dispar, ci astea au fost circumstantele. si nici nu a fost o disparitie totala: n-am mai aparut la televizor decat foarte rar si n-am mai fost difuzata de radiouri, dar am continuat sa exist, chiar si in muzica. Sigur, dupa ce am vazut ca nu mai reusesc sa patrund in "casa" si ca sunt lasata pe-afara, sa latru la luna, m-am suparat, m-am enervat, am zis ca ma las de muzica, si cateva luni chiar ca n-am mai fredonat nici o nota. M-am inchis totalmente in mine", spunea Malina Olinescu.
Sursa: Adevarul
luni, 12 decembrie 2011
vineri, 9 decembrie 2011
Fostul lider sindical Marius Petcu a fost condamnat la 7 ani de inchisoare pentru coruptie
Totodata, Tribunalul Bucuresti i-a interzis lui Marius Petcu unele drepturi pentru o perioada de zece ani. Fostul lider sindical trebuie sa-i restituie lui Petre Scrieciu suma de 1.398.400 lei si trebuie sa plateasca 15.000 de lei cheltuieli judiciare.
Decizia poate fi atacata cu apel.
Marius Petcu a fost eliberat din arest in 20 iunie, ca urmare a deciziei definitive a Curtii de Apel Bucuresti, care a admis cererea lui de eliberare provizorie sub control judiciar.
In 24 martie, el a fost prins luand mita 40.000 de euro de la Petre Scrieciu, suma ce reprezenta o parte din banii ceruti pentru ca firma omului de afaceri sa execute lucrarile la un centru pentru sindicate din Snagov.
In 21 aprilie, procurorii Directiei Nationale Anticoruptie l-au trimis in judecata pe Marius Petcu, pentru luare de mita, in forma continuata.
Citeste si
ANI: Sindicalistul Marius Petcu nu poate justifica peste 700.000 de euro din avere
Procurorii DNA i-au sechestrat averea lui Marius Petcu
Marius Petcu: Vila din Predeal nu este o vila, e o hruba. Vezi cum arata
Decizia poate fi atacata cu apel.
Marius Petcu a fost eliberat din arest in 20 iunie, ca urmare a deciziei definitive a Curtii de Apel Bucuresti, care a admis cererea lui de eliberare provizorie sub control judiciar.
In 24 martie, el a fost prins luand mita 40.000 de euro de la Petre Scrieciu, suma ce reprezenta o parte din banii ceruti pentru ca firma omului de afaceri sa execute lucrarile la un centru pentru sindicate din Snagov.
In 21 aprilie, procurorii Directiei Nationale Anticoruptie l-au trimis in judecata pe Marius Petcu, pentru luare de mita, in forma continuata.
Citeste si
ANI: Sindicalistul Marius Petcu nu poate justifica peste 700.000 de euro din avere
Procurorii DNA i-au sechestrat averea lui Marius Petcu
Marius Petcu: Vila din Predeal nu este o vila, e o hruba. Vezi cum arata
marți, 6 decembrie 2011
AL TREILEA RĂZBOI MONDIAL: Ce legătură are cu economia
Există o serie întreagă de economiști de talie mondială care au început să facă o legătură clară între criza economică și financiară prin care trecem și eventualitatea unui război. Este vorba despre Paul Krugman, Nouriel Roubini sau chiar finanțiști români. Acestea nu mai par vorbe aruncate în vânt atunci când sunt căptușite cu declarații ale celor mari lideri ai lumii. Pentru că lucrurile necesită o explicație mult mai serioasă decât simplele speculații, vă prezentăm mai jos ce spune teoria economică despre război.
O dezvoltare amplă și detaliată a acestei teorii a fost realizată de către economistul Ludwig von Mises, în lucrarea sa "Acţiunea umană. Un tratat de teorie economică", care va fi publicată în curând de către Institutul Ludwig von Mises România.
Capital XXXIV al acestui tratat de economie este intitulat "Teoria economică a războiului", din care vom puncta mai jos elemente esențiale dar care poate fi consultat aici.
1. Războiul total
Referitor la faptul că războiul total este o consecinţă a naţionalismului agresiv există un acord deplin. Dar acesta nu este decât un raţionament circular. Numim naţionalism agresiv acea ideologie care provoacă războiul total modern. Naţionalismul agresiv reprezintă consecinţa necesară a politicilor intervenţionismului şi a planificării naţionale.
2. Războiul şi economia de piaţă
Capitalismul este, în esenţă, un aranjament destinat ţărilor paşnice. Însă aceasta nu înseamnă că o ţară silită să respingă agresorii străini trebuie să înlocuiască iniţiativa privată prin controlul guvernamental. Dacă ar face lucrul acesta, s-ar lipsi de cel mai eficace mijloc de apărare. Nu există nici o menţiune istorică a vreunei ţări socialiste care să fi învins o ţară capitalistă. În ciuda mult lăudatului lor socialism de război, germanii au fost înfrânţi în ambele războaie mondiale.
Adevărata semnificaţie a incompatibilităţii dintre război şi capitalism este că războiul şi o civilizaţie avansată sunt incompatibile. Dacă eficienţa capitalismului este direcţionată de către guverne către producţia de instrumente de distrugere, ingeniozitatea întreprinderii private crează armamente suficient de puternice pentru a distruge totul. Ceea ce face ca războiul şi capitalismul să fie incompatibile este tocmai eficienţa fără echivalent a modului capitalist de producţie.
3. Războiul şi autarhia
Dacă un om care este economic auto-suficient declanşează o feudă împotriva altui om autarhic, nu se manifestă nici una dintre problemele specifice “economiei de război”. Dar, dacă croitorul porneşte la război împotriva brutarului, el trebuie, de acum înainte, să-şi producă singur pâinea.
Dacă neglijează acest lucru, va ajunge la mizerie înaintea adversarului său, brutarul. Într-adevăr, brutarul poate aştepta mai mult pentru un costum nou decât poate aştepta croitorul pâinea. Problema economică a purtării războaielor se pune, aşadar, în mod diferit pentru brutar şi pentru croitor.
Diviziunea internaţională a muncii a fost creată în ipoteza că nu vor mai exista războaie. În cadrul filosofiei Şcolii de la Manchester, liberul schimb şi pacea sunt considerate ca fiind reciproc intercondiţionate. Afaceristul care a internaţionalizat comerţul n-a luat în calcul posibilitatea unor noi războaie.
Doctrina germană a ecnomiei de război, numită Wehrwirtschaftslehre, afirmă că, în condiţii de război, nici costul de producţie şi nici calitatea nu contează. Afacerile bazate pe realizarea de profit se preocupă de costurile de producţie şi de calitatea produselor. Dar [830] spiritul eroic al unei rase superioare nu se preocupă de asemenea umbre ale spiritului achizitiv. Singurul lucru care contează este pregătirea de război. O ţară belicoasă trebuie să urmărească autarhia, pentru a fi independentă de comerţul extern. Ea trebuie să determine producţia de substitute, independent de orice consideraţii mamoniste. Ea nu se poate mulţumi decât cu controlul deplin al producţiei, deoarece egoismul cetăţenilor individuali ar zădărnici planurile conducătorului. Chiar şi în vreme de pace, comandatului-şef trebuie să i se încredinţeze dictatura economică.
4. Inutilitatea războiului
Intervenţionismul generează naţionalism economic, iar naţionalismul eonomic generează belicozitate. Dacă oamenii şi mărfurile sunt împiedicaţi să traverseze graniţele, de ce să nu încerce armatele să le deschidă drumul?
Rădăcina răului nu este construcţia de armamente mai noi şi mai terifiante. Ea este spiritul de cucerire. Probabil că oamenii de ştiinţă vor descoperi vreo metodă de protecţie împotriva bombei atomice. Dar aceasta nu va modifica situaţia; ea nu va face decât să prelungească, pentru scurtă vreme, procesul de distrugere completă a civilizaţiei.
O dezvoltare amplă și detaliată a acestei teorii a fost realizată de către economistul Ludwig von Mises, în lucrarea sa "Acţiunea umană. Un tratat de teorie economică", care va fi publicată în curând de către Institutul Ludwig von Mises România.
Capital XXXIV al acestui tratat de economie este intitulat "Teoria economică a războiului", din care vom puncta mai jos elemente esențiale dar care poate fi consultat aici.
1. Războiul total
Referitor la faptul că războiul total este o consecinţă a naţionalismului agresiv există un acord deplin. Dar acesta nu este decât un raţionament circular. Numim naţionalism agresiv acea ideologie care provoacă războiul total modern. Naţionalismul agresiv reprezintă consecinţa necesară a politicilor intervenţionismului şi a planificării naţionale.
2. Războiul şi economia de piaţă
Capitalismul este, în esenţă, un aranjament destinat ţărilor paşnice. Însă aceasta nu înseamnă că o ţară silită să respingă agresorii străini trebuie să înlocuiască iniţiativa privată prin controlul guvernamental. Dacă ar face lucrul acesta, s-ar lipsi de cel mai eficace mijloc de apărare. Nu există nici o menţiune istorică a vreunei ţări socialiste care să fi învins o ţară capitalistă. În ciuda mult lăudatului lor socialism de război, germanii au fost înfrânţi în ambele războaie mondiale.
Adevărata semnificaţie a incompatibilităţii dintre război şi capitalism este că războiul şi o civilizaţie avansată sunt incompatibile. Dacă eficienţa capitalismului este direcţionată de către guverne către producţia de instrumente de distrugere, ingeniozitatea întreprinderii private crează armamente suficient de puternice pentru a distruge totul. Ceea ce face ca războiul şi capitalismul să fie incompatibile este tocmai eficienţa fără echivalent a modului capitalist de producţie.
3. Războiul şi autarhia
Dacă un om care este economic auto-suficient declanşează o feudă împotriva altui om autarhic, nu se manifestă nici una dintre problemele specifice “economiei de război”. Dar, dacă croitorul porneşte la război împotriva brutarului, el trebuie, de acum înainte, să-şi producă singur pâinea.
Dacă neglijează acest lucru, va ajunge la mizerie înaintea adversarului său, brutarul. Într-adevăr, brutarul poate aştepta mai mult pentru un costum nou decât poate aştepta croitorul pâinea. Problema economică a purtării războaielor se pune, aşadar, în mod diferit pentru brutar şi pentru croitor.
Diviziunea internaţională a muncii a fost creată în ipoteza că nu vor mai exista războaie. În cadrul filosofiei Şcolii de la Manchester, liberul schimb şi pacea sunt considerate ca fiind reciproc intercondiţionate. Afaceristul care a internaţionalizat comerţul n-a luat în calcul posibilitatea unor noi războaie.
Doctrina germană a ecnomiei de război, numită Wehrwirtschaftslehre, afirmă că, în condiţii de război, nici costul de producţie şi nici calitatea nu contează. Afacerile bazate pe realizarea de profit se preocupă de costurile de producţie şi de calitatea produselor. Dar [830] spiritul eroic al unei rase superioare nu se preocupă de asemenea umbre ale spiritului achizitiv. Singurul lucru care contează este pregătirea de război. O ţară belicoasă trebuie să urmărească autarhia, pentru a fi independentă de comerţul extern. Ea trebuie să determine producţia de substitute, independent de orice consideraţii mamoniste. Ea nu se poate mulţumi decât cu controlul deplin al producţiei, deoarece egoismul cetăţenilor individuali ar zădărnici planurile conducătorului. Chiar şi în vreme de pace, comandatului-şef trebuie să i se încredinţeze dictatura economică.
4. Inutilitatea războiului
Intervenţionismul generează naţionalism economic, iar naţionalismul eonomic generează belicozitate. Dacă oamenii şi mărfurile sunt împiedicaţi să traverseze graniţele, de ce să nu încerce armatele să le deschidă drumul?
Rădăcina răului nu este construcţia de armamente mai noi şi mai terifiante. Ea este spiritul de cucerire. Probabil că oamenii de ştiinţă vor descoperi vreo metodă de protecţie împotriva bombei atomice. Dar aceasta nu va modifica situaţia; ea nu va face decât să prelungească, pentru scurtă vreme, procesul de distrugere completă a civilizaţiei.
Abonați-vă la:
Postări (Atom)